Cartierul Gârcini adună aproximativ 6000 persoane (înregistrate oficial, conform Biroului Județean de Administrare a Bazelor de Date), însă organizațiile locale estimează 10.000 locuitori. Locuitorii cartierului sunt considerați “țigani/romi”, însa la ultimul recensământ (2011), doar 324 persoane s-au declarat de etnie romă, restul declarându-se în mare parte români, motivația fiind legată de faptul că nu cunosc limba romani și nu au port tradițional.
Zona prezintă o serie de caracteristici specifice comunităților rurale marginalizate și chiar a ghetourilor urbane. Majoritatea locuitorilor își asigură existența din prestațiile sociale (ajutor social, alocații, indemnizații). Sărăcia din Gârcini generează constant un nivel scăzut de educație, reduce șansele de angajare și îngreunează accesul locuitorilor la servicii publice sau alte resurse. Infracționalitatea și violența sunt des întâlnite în rândul tinerilor și al adulților, fapt ce instigă constant la ură din partea celorlalți cetățeni ai municipiului Săcele, fie majoritari – români sau maghiari. Prejudecățile și stereotipurile față de oamenii din Gârcini și față de zonă în general persistă de mai bine de 10 ani.
În ceea ce privește educația, majoritatea absolvenților ai ciclului gimnazial din cadrul școlii locale (Școala Gimnazială nr. 5) se înscriu la admitere la Liceul Tehnologic “Victor Jinga”, aflat cel mai aproape de cartierul Gârcini. Dintre aceștia, mai putin de jumătate finalizează cele 10 clase obligatorii și nici măcar un sfert nu se regăsesc la înscrierile pentru bacalaureat. Influența nefastă a comunității, mariajul prematur, munca necalificată și responsabilitățile casnice conduc foarte rapid la absenteism și ulterior la abandon școlar.
Așadar, cele menționate anterior au catalizat problema abordată de acest proiect, și anume lipsa de participare activă a tinerilor din Gârcini la îmbunătățirea comunității lor și a imaginii generale a cartierului.
„Proactivi pentru Gârcini” aduce noutăți nu doar pentru cartier cât și pentru Săcele. În primul rând, instrumentele și metodele nonformale utilizate (harta comunității, photovoice, campanie de combatere a discursului instigator la ură, campanie de educație civică) reprezintă importante resurse pentru evoluția participării civice locale. În al doilea rând, proiectul propune abordarea implicării active în rândul unui grup țintă etichetat deseori negativ și discriminatoriu, și anume tinerii din cartierul Gârcini.
Resurse:
http://carmen.buzea.ro/Buzea_C_Buzea_R_2009_Schita_pentru_profilul_comunitar_Garcin.pdf
http://www.municipiulsacele.ro/documente/2014/02/Servicii/investii_proiecte_internationale/strategie_dezvoltare_2014_2020.pdf
